Etichetă: medic

Scrisoare către Specialiști. Din dragoste, către cei ce vindecă și SE vindecă

Oameni cu aripi

Scrisoare către Specialiști. Din dragoste, către cei ce vindecă și SE vindecă

Distribuiți vă rog

Drag specialist în sănătate,

Fie că ești medic, psiholog, psihoterapeut sau kinetoterapeut, etc, aș vrea să știi că ești valoros. Mult mai valoros decât îți permiți uneori să crezi și decât ești de multe ori considerat.

Valoarea ta nu este dată de vârsta pe care o ai, de starea ta civilă, de numărul de copii pe care îi ai, sau nu-i ai, de tonele de diplome pe care le-ai strâns.

Ești valoros prin dedicarea și dragostea pe care le ai pentru oameni. 

Ești valoros pentru puterea pe care o ai, pentru răbdarea și riscurile pe care ți le asumi pentru a vindeca.

Ești valoros pentru că nu ai renunțat la meseria ta, deși de multe ori ai renunțat la tine însuți, să ți-o poți practica. să poți salva.

Aș vrea să-ți amintești mai des că și tu ai tot o singură viață de trăit, ca orice pacient al tău, și ai nevoie să fii, la rândul tău, periodic, pacient. Să ai grijă de sănătatea ta, cum ai de a altora.

Aș vrea să  nu uiți că și pentru tine ziua are tot 24 de ore și că atunci când ai primit har de la Dumnezeu, l-ai primit să îl folosești pentru a face lumea mai bună. Pentru a salva oameni care să salveze, la rândul lor, alți oameni.

Aș vrea apoi să știi și că ai aceleași drepturi și aceleași obligații ca pacienții tăi.

Că ai nevoi de împlinit. Pentru inima ta, zic. Așa, ca mulțumire că încă bate. Și că iubește.

Și mai e ceva ce aș vrea să nu uiți niciodată: că omul din fața ta nu e de judecat. Că e tânăr sau bătrân, cu 3 clase sau cu 30, dependent ori independent.

Aș vrea mult să nu-l iei peste picior și să crezi că în locul lui ai putea fi și tu. Oricând.

Îmi permit să te rog să ai grijă ce scrii pe rețelele tale de socializare. Cum te adresezi și de ce. Aș vrea să îți demonstrezi integritatea și în afara cabinetului tău, și să nu te comporți ca și când toate ți s-ar cuveni, sau ca și când tu ai fi totul, și ceilalți, nimicul.

Te rog mult să nu uiți să mulțumești fiecărui pacient în parte pentru încrederea lui, pentru răbdarea lui și pentru remunerația lui.

Să nu uiți să faci, atât cât poți, și binefacere. Să dai și tu puțin celor ce n-au…

Aș vrea să îți începi dimineața cu mâinile-rugăciune și să închei ziua cu zbateri de pleoape printre care vezi cerul și Îl auzi pe Dumnezeu cum îți strigă blând:

– Nu te-am creat specialist, te-am creat OM. Nu ești cu nimic mai presus decât cei care vin la tine pentru salvare. Și adu-ți mereu aminte că fără Mine nu poți face nimic.

Dacă articolele mele îți sunt de ajutor, te încurajez să ajuți cu un SHARE pentru ca ele să ajungă la cât mai multe persoane, să dai un like paginii Învață.Crede.Iubește , să te abonezi la canalul meu de Youtube, AICI și să te înscrii în grupul NU EȘTI SINGUR PE LUME, aici!

Distribuiți vă rog
Cum găseşti Frumuseţe ieftină? Feminitatea fără măşti şi farduri

Credinta

Cum găseşti Frumuseţe ieftină? Feminitatea fără măşti şi farduri

Distribuiți vă rog

Cum găseşti Frumuseţe ieftină?

„Eşti frumoasă, ţi-am mai spus!”, aud de la o femeie atât de frumoasă, că mie mi-a cusut parcă ochii pe chipul ei, atunci când am văzut-o prima dată, în urmă cu mulţi ani!

Cuvintele ei mi-au tăiat în bucăţi sufletul pentru câteva clipe. Pentru că mi-au amintit de perioada când mi se spunea că sunt urâtă. Că altele sunt mult mai frumoase, că eu n-am nimic sclipitor, sau că nu ştiu să mă îmbrac. Că nu sunt în pas cu moda şi că nu mă aranjez suficient de bine, astfel încât să nu se sature bărbatul meu de mine. Sau al altora…

Pe vremea aceea credeam cu tărie că bărbaţii sunt toţi nişte prădători care îţi taie cu lama inima, după ce te-au avut. Nu că n-ar fi unii din ei aşa, dar am aflat după lungi agonii, că nu sunt toţi aşa …

Nu despre ei vreau însă să vorbesc acum … ci despre mine, femeia singură, ce a îngenuncheat de multe ori în faţa unui Dumnezeu tăcut, să ceară milă. Spre a fi şi eu frumoasă. Să mă iubească şi pe mine un bărbat de frumoasă ce sunt… să renunţe şi pentru mine un bărbat la toate celelalte… pentru frumuseţea mea …

Căutam în reviste de modă sfaturi şi oricare din ele mă lăsa rece. Aş fi vrut şi eu să ştiu să mă îmbrac, să ştiu să mă machiez aşa, ca cele care au lângă ele bărbaţi adevăraţi, să nu mai râdă oamenii pe stradă când păşeam alături de bărbaţi frumoşi, despre care lumea spune că nu ştie cu ce i-am vrăjit… eu, o „ştearsă”! Să-l fac şi eu mândru de mine pe bărbatul care mă ţine de mână, să nu se mai simtă atât de prost atunci când i se striga dur: „Ce-ai văzut la asta?”

Aşa îmi spuneau ei, că li se reproşa. De către alte femei, ce ar fi dat, chipurile, orice, să îi aibă, dar ei alegeau chinul lângă una ca mine, fără strălucire.

[ulp id=’PJaB4tHW4igmAbCt’]

nu ştiu nici azi de chiar aşa li se râdea în faţă, sau aşa credeau ei că mă ţin lângă ei, făcându-mă să mă cred cea mai urâtă…

„Eşti frumoasă, ţi-am mai spus!”, parcă a fost pumnal. Căci atâţia ani am crezut în minciunile bărbaţilor frumoşi din dreapta mea, cum să nu i-aş merita, cum că ar trebui să fiu mulţumitoare că mă acceptă aşa cum sunt: urâtă şi proastă. şi pe lângă asta, trebuia să admit să fiu tratată oricum, ca o cârpă de cele mai multe ori, doar pentru că eu nu valorez cât ei… sau cât femeile celelalte ..

Nu mi se spunea cuvântul „urâtă”. Dar când bărbatul care te ţine de mână îţi spune că „nu ştiu ce îmi faci, că nu eşti vreo super femeie, nu eşti înaltă, nu eşti brunetă, nu eşti genul meu!”, ce-ai putea crede? Că eşti vreo frumuseţe răpitoare? Că meriţi bărbatul de lângă tine, şi mai grav, că meriţi tu să ceri respectul lui, când tu eşti vai de tine?

Azi, după ani în care am fost convinsă că motivul pentru care bărbaţii aleg altele într-o zi, de mână fiind cu mine, e acela că NU SUNT FRUMOASĂ, privesc cu lacrimile făcute rugă spre cer, şi Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că m-a învăţat răbdarea de a învăţa să îmi văd frumuseţea.

Frumuseţea care însă, nu e strigată pe stradă de bărbaţii frustraţi, nici de femeile dornice de cuceriri pasagere, ci e scrisă în cer. Printre îngeri. Frumuseţea prinţesei de Rege. Unul care nu mă iubeşte pentru cât fond de ten mi-am pus pe faţă, pentru cât de înalte îmi sunt tocurile, pentru cât de lung mi-e părul şi cât de siliconate îmi sunt părţile ce se îmbunătăţesc azi mai rapid ca înmulţirea speciilor.

Sunt încă în proces de învăţare, căci vindecarea nu e roată de noroc. Vindecarea se învaţă. Pas cu pas, literă cu literă. E greu să te uiţi la tine, în oglindă, şi să îţi dai seama că înălţimea ta nu spune nimic despre frumuseţea feminină, că trupul tău pe jumătate dezgolit sau perfect lucrat la sală nu spune nimic despre feminitatea ta, că genele tale naturale nu spun nimic despre frumuseţea ochilor tăi. Nimic despre suflet. Ci totul despre lume. Asta în care trăim. Şi pentru a cărei părere  suntem în stare să ne vindem.

„Eşti frumoasă, ţi-am mai spus!”, a fost un test mai greu ca orice examen. Pentru că m-a obligat să mă uit ÎN mine, nu LA mine, şi să îmi dau seama că pot, acum pot, să privesc în ochi oricare din bărbaţii frumoşi ce mi-au creionat destinul, puţin câte puţin, şi să le spun răspicat: „Sunt frumoasă, chiar dacă nu mi-ai (mai) spus-o niciodată!”

Sunt frumoasă, pentru că Dumnezeu m-a creat, şi dacă aş crede altceva, ar însemna să pun la îndoială perfecţiunea Lui!

Sunt frumoasă, pentru că El a pus în mine atâta dragoste, câtă nu va putea nici un estetician să injecteze în sânii perfecţi, în buzele atrăgătoare, în fesele ispititoare!

Dragostea nu se injectează! Se primeşte ca Har. Lupţi să o ai, sau nu! Pentru iubire nu ai nevoie de bisturiu de aur, ai nevoie de sfâşieri de suflet.

Pentru iubire ai nevoie de Dumnezeu, nu de medici specializaţi în fals!

Pentru iubire ai nevoie de frumuseţe. Asta care nu se cumpără din magazin şi nu se vinde la preţ de Dior.

„Eşti frumoasă, ţi-am mai spus!”, e ceea ce scriu azi pe sufletul fiecărei femei care crede în orice altceva decât în sufletul ei.

„Eşti frumoasă, ţi-am mai spus!”, şi pentru confirmare nu ai nevoie de bărbaţi prin patul cărora să fi trecut zeci de femei frumoase.

Pentru confirmarea frumuseţii tale ai nevoie de Dumnezeu. Să priveşti spre cer şi să-I ceri Lui să coboare în tine, să te facă una cu El şi să străluceşti atât cât să te vadă bărbatul pregătit de El pentru tine, acela care Îl iubeşte pe El mai presus de orice!

Să te vadă, el, nu bărbaţii altor femei, care caută promoţii în magazinele de produse cu termen de valabilitate!

„Eşti frumoasă, ţi-am mai spus!”, şi dacă nu mă crezi, pune-ţi Aripi de drum  şi hai la învăţat lecţia preţuirii! De la cele ce L-au avut profesor pe Hristos!

Poartă-ţi singurătatea cu mândria fiicei de Împărat, până când El îţi va scrie numele lui pe suflet. şi dacă n-o va face niciodată, fii sigură că este pentru că are altceva pregătit pentru tine, mai bun decât orice iubire pământească!

E de ajuns!

[ulp id=’C8fFaJbxUq9DpQpZ’]

Distribuiți vă rog
La ce trebuie să fii atent atunci când angajezi un terapeut ABA?

Copii cu nevoi speciale

La ce trebuie să fii atent atunci când angajezi un terapeut ABA?

Distribuiți vă rog

La ce trebuie să fii atent atunci când angajezi un terapeut ABA? Citeşte ceea ce am pregătit pentru tine, din dorinţa de a te ajuta să „nu-ţi mai iei ţeapă”, cum aud mereu de la părinţi!

Lucrez în continuare cu copii, în mod individual, chiar dacă acum şi coordonez programele lor. Consider că a înceta să mai lucrezi direct, „rupe” din empatia ta, şi te face mai drastic atât cu copilul, cât şi cu echipa ta de terapeuţi. Spun acestea din proprie experienţă, s-ar putea ca nu toată lumea să fie de acord cu mine!Te rog, aşadar, să iei din acest articol doar ceea ce consideri că este util pentru nevoile tale, ca părinte. Nimic din ceea ce vei citi aici nu este rezultatul unor cercetări amănunţite, ceea ce îţi spun este pur subiectiv! Citeşte aici despre ce înseamnă un grup de suport pentru părinţi, care te va ajuta să recomanzi, să întrebi, să discuţi cu alţi părinţi despre nevoile tale şi să împărtăşeşti din experinţa ta.

Iată la ce sunt atentă atunci când ajut un părinte să angajeze un terapeut aba:

(pentru a lua o decizie cât mai corectă, sugerez să oferiţi o perioadă de probă de 2 săptămâni, pentru că nu poţi vedea caracterul unui om din 30 minute de discutat cu el, şi nici măcar după 2 ore de lucru cu copilul tău!):

Spune-i copilului tău cât de mult contează pentru tine și cum venirea lui pe lume ți-a transformat întreaga ta existența. Comandă AICI scrisoarea personalizată pentru copilul tău, pe care să i-o oferi atunci va putea înțelege lumea așa cum este ea.

1) Seriozitatea

Aici includ punctualitatea şi respectarea regulilor stabilite la şedinţa de coordonare. Orice om întârzie uneori şi e natural să înţelegem asta. A veni cu maxim 15 minute după ora stabilită este acceptabil, atâta timp cât se întâmplă rar şi anunţat. Când însă se întâmplă să întârzie regulat şi să NU recupereze cu copilul, atunci este o problemă.

În situaţia aceasta, am preluat regulile coordonatorilor UKYUP sub care am lucrat de-a lungul timpului: este plătit doar atâta timp cât a stat. Sugerez să se discute acest aspecte din etapa interviului, pentru ca terapeutul să ştie foarte clat limitele dumneavoastră, ca părinţi!

Respectarea regulilor presupune ca acel terapeut să lucreze toate programele stabilite la şedinţă, de atâtea ori de câte ori a fost decis, (exemplu: toate programele curente se vor lucra de 2 ori pe oră, cele în Menţinere de 3 ori pe săptămână, generalizarea o dată pe săptămână) să noteze în dosare exact aşa cum aţi stabilit şi să aplice aceleaşi reguli pentru comportament. Ex: Atunci când vrea să fugă de la masă este blocat şi pus să continue exerciţiul. (Despre comportament am scris aici şi aici.)

2) Tehnica de lucru

Este un subiect delicat. Mă simt inconfortabil să discut despre asta, pentru că ştiu cât de greu mi-a fost mie să învăţ tehnica. De aceea şi am avut foarte mari dificultăţi în a oferi un feed-back terapeuţilor. Dar, slavă Domnului, am trecut de etapa în care mi-era teamă să nu jignesc sau să descurajez terapeutul care chiar VREA să înveţe.

Am trecut pe acolo şi ştiu cât de frustrant este să stea mereu cineva în spatele tău (sau cu camera pornită) şi să te urmărească. Ceea ce am de spus despre tehnică sunt următoarele: azi există zeci de cursuri de specializare.

Pe vremea când am început eu, lucram după programele lui Radu Nedescu, primul copil cu autism, recuperat în România. Nu ştiam nici engleză, deci informaţiile mele erau 0. Eu am învăţat întâi practic, şi abia la ani după, am avut prilejul să citesc teoria pentru ceea ce lucram.

Deci fiţi atenţi CE ştie terapeutul respectiv despre ABA. (din păcate, nu toate cursurile ABA pun accent pe practică, deci faptul că un terapeut a făcut un curs foarte scump, nu trebuie să vă spună că are şi experienţă pe măsura sumei plătite pe curs!) Voi reveni cu un articol cu întrebări pe care să le puneţi terapeuţilor, pentru a fi siguri că ştiu tehnica.

Echipa urmăreşte aceleaşi obiective!

3) De cine au fost coordonaţi

Un alt subiect delicat, dar foarte important pentru un părinte „începător în ale terapiei ABA”, şi nu numai. Pe principiul „spune-mi cu cine eşti prieten, ca să-ţi spun cine eşti!”, ar trebui să mergeţi şi în ceea ce priveşte terapeutul copilului dvs. Un mentor este cel care formează un „învăţăcel”.

Verificaţi cine este coordonatorul respectiv, nu vă ghidaţi doar după un site bine promovat sau un tarif foarte mare! Dacă un coordonator şi-a format terapeuţii într-un mod rigid, şi cu copilul dvs., acel terapeut va avea tendinţa să lucreze la fel! Azi avem mii de exemple şi de cărţi (ce-i drept, în engleză!) care ne învaţă să fim UMANI cu copiii.

Azi nu mai lucrăm cu forţă, cu frici şi cu accentul pe partea cognitivă, ignorând complet emoţiile copilului şi socializarea!

Dacă aveţi deci un terapeut care a lucrat în acest mod până acum, verificaţi dacă este de acord cu acesta şi dacă este dispus să se schimbe. Nu plecaţi neapărat de la premisa că nu se va schimba niciodată, căci vă spun din experinţă că terapeuţi extraordinari au făcut miracole cu copiii, deşi până a veni în echipa mea, lucrau foarte rigid şi speriaţi de tot ce înseamnă JOC ŞI SOCIALIZARE. Urmăriţi acest site, am să scriu în curând despre aceste subiecte extrem de importante.

Eu am învăţat tehnică de la Cătălina Nicolescu, unul din cei mai buni practicieni ai terapiei ABA, consider eu, din România. O recomand cu toată responsabilitatea şi îmi asum această recomandare. Şi nu doar eu, ci şi speciliştii din UKYUP, cu care am colaborat.

4) Caracterul

Un alt subiect care arde. Probabil voi scrie într-o zi despre el, mai pe larg, dar acum vă spun doar esenţialul: nu angajaţi un terapeut care bârfeşte! A da feed-back înseamnă altceva decât a bârfi.

Sunt pusă deseori în situaţia de a asculta plângerile părinţilor despre terapeuţi, dar ceea ce aud are ca răspuns o soluţie, nu o bârfă: „Haideţi să vedem la şedinţă DE CE nu lucrează programele x!”, pun întrebări care să mă lămurească, spun ce ar trebui să facă terapeutul, NU ceea ce NU face!

Când un terapeut bârfeşte viaţa particulară a colegului său de echipă sau coordonatorul, sau modul său de lucru, fără să îi spună în faţă nelămuririle şi părerea lui, vă aflaţi în faţa unui om al cărui caracter lasă de dorit. Un astfel de terapeut va crea disensiuni în echipă şi nu se va ocupa de terapia copilului la nivelul la care este necesar pentru recuperarea acestuia.

Acestea sunt principalele caracteristici la care îi sfătuiesc pe părinţi să fie atenţi atunci când fie angajează un terapeut aba, fie îl păstrează în echipă.

Pentru orice detalii, mă puteţi contacta folsoind formularul de contact de aici.

Dacă alegeţi un terapeut fără experinţă, fiţi atenţi la ceea ce ţine de caracterul său, şi nu presupuneţi că nu va putea să vă ajute copilul, doar pentru că nu a lucrat niciodată! Determinarea şi moralitatea unui om îl fac să ajute şi să fie bun în domeniul pe care l-a ales!

Orice terapeut începător, care îşi doreşte cu adevărat să facă o carieră în domeniul ABA, va investi în sine însuşi!

Atenţie: NU INVESTIŢI ÎN FORMAREA TERAPEUŢILOR VOŞTRI! Un specialist devine specialist ÎNAINTE să vă ceară bani pentru meseria sa, apoi practică sub supervizare terapia, deci EL PLĂTEŞTE pentru cursurile sale! Nu vă lăsaţi păcăliţi, plătind pentru ceea ce terapeutul va folosi la alţi copii! Este de ajuns că plătitţi coordonatorul! Am întâlnit terapeuţi care cereau fără nici o ruşine părinţilor: „Dacî Monica vrea să lucrăm după regulile ei, de ce nu ne învaţă la şedinţă, şi vrea să facem un curs pentru asta?” Vă răspund acum dumneavoastră, dragi părinţi: PENTRU CĂ ŞEDINŢA DE COODONARE ESTE PENTRU PROGRAMELE COPILULUI, NU PENTRU FORMAREA TERAPEUŢILOR! TEHNICA, ÎN TEORIE, TREBUIE DEJA ŞTIUTĂ ÎN CLIPA ÎN CARE ÎNCEPI SĂ LUCREZI CU COPILUL!

# Scrie şi tu pe Invata.Crede.Iubeste, folsoind formularul de aici şi împărtăşeşte-ne din experinţa ta!

Dacă articolele mele îți sunt de ajutor, te încurajez să ajuți cu un SHARE pentru ca ele să ajungă la cât mai multe persoane, să dai un like paginii Învață.Crede.Iubește , să te abonezi la canalul meu de Youtube,AICI și să te înscrii în grupul NU EȘTI SINGUR PE LUME, aici!

Distribuiți vă rog